Îți mai aduci aminte cum te jucai ore în șir fără să simți că ai nevoie de jucării scumpe sau de un ecran? Generațiile trecute n-au avut tehnologie, dar au avut creativitate. Au avut un altfel de prilej să învețe ce anume unește o echipă sau cum să riști și să câștigi – în fața blocului sau pe ulița satului. Astăzi, când te uiți la copilul tău și te întrebi ce jocuri îl ajută cu adevărat să se dezvolte, poate că e timpul să te întorci la acele lecții simple, dar de bază. Și la gradinita Berceni, jocul nu-l limităm la perioada de pauză, ci îl percepem ca pe o formă de învățare fundamentală.
Libertatea de joc, motorul dezvoltării sociale și cognitive la gradinita Berceni Iepurașul Bocănilă
Copilul tău nu are nevoie de o aplicație mobilă ca să învețe să coopereze, ci pur și simplu de mai multă libertate. Exact libertatea pe care o aveau copiii de altădată. Leapșa, Țară-țară vrem ostași, Pitulușul sau V-ați ascunselea erau pe vremuri veritabile exerciții de negociere, leadership și autoreglare emoțională. Psihologul Peter Gray, cercetător la Boston College, arată că prin jocul liber, copiii învață să-și stabilească propriile reguli, să tolereze frustrarea și să rezolve conflictele fără intervenția părintelui¹.
În opoziție cu paradigma modernă, care tinde să supra-stimuleze cognitiv copilul prin intermediul aplicațiilor digitale, noi la gradinita Berceni susținem că dezvoltarea competențelor sociale esențiale, precum cooperarea, își are rădăcinile în experiența ludică liberă. Organizăm sesiuni de joc nestructurate, într-un spațiu securizat, dar permisiv. Astfel, încurajăm copiii să-și exercite autonomia creativă, decizională și coordonativă. Dincolo de simpla împărțire a jucăriilor, cel mic învață să-și asume responsabilități și să contribuie activ la dinamica grupului.
Moștenirea culturală transmisă prin jocurile de ieri
Dincolo de aparența sa ludică, jocul șotronului reprezintă o participare la un ritual social transmis transgenerațional, o veritabilă formă de patrimoniu cultural imaterial. Jocurile tradiționale nu sunt simple activități recreative, ci vehicule de transmitere a valorilor și normelor sociale. Un raport UNESCO subliniază rolul acestor jocuri în interiorizarea normelor de cooperare, răbdare și echitate².
La gradinita Berceni, educatoarele noastre integrează periodic jocuri precum Rațele și vânătorii sau Baba oarba, cu scopul de a facilita conectarea copiilor la valorile comunității lor. În timpul acestor activități ludice, copiii asimilează organic concepte precum regulile comune, rolurile sociale și sentimentul de apartenență comunitară.
Natura, sala de clasă a copilăriei
Departe de a fi un simplu cadru decorativ, spațiile naturale, precum grădinile, parcurile sau pădurile, constituie veritabile laboratoare de explorare și dezvoltare pentru copii. În trecut, jocul se desfășura predominant în aer liber, natura fiind cadrul firesc al activităților ludice, de la alergare și construcții efemere, până la explorarea elementelor naturale.
Studiul coordonat de Louise Chawla (Universitatea din Colorado) evidențiază impactul pozitiv al expunerii repetate la mediul natural asupra stării emoționale, reducând nivelul de stres și stimulând curiozitatea intelectuală a copiilor³. În concordanță cu aceste descoperiri, la gradinita Berceni, am acordat o importanță deosebită amenajării unui spațiu verde generos, unde copiii nu doar beneficiază de aer proaspăt, ci și participă activ la procesul de descoperire și învățare prin interacțiunea directă cu natura.
Jocurile simple modelează minți complexe
Un copil de acum 30 de ani transforma obiecte banale precum o sfoară, un băț de lemn sau un ziar, în instrumente ale imaginației, demonstrând o capacitate remarcabilă de a genera lumi narative din elemente minimale. Această abilitate, deși latentă în prezent, necesită un context propice ca să se manifeste. Jocurile tradiționale, aparent simple, se dovedesc a fi, de fapt, terenuri fertile pentru dezvoltarea potențialului narativ al copilului.
Cercetările lui Mark Runco, publicate în Journal of Creative Behavior (2014), atestă faptul că gândirea divergentă, esențială pentru creativitatea spontană, este cultivată prin expunerea la activități nestructurate și neconvenționale⁴.
La gradinita Berceni Iepurașul Bocănilă, jocurile creative, lipsite de constrângeri regulamentare rigide, constituie o componentă fundamentală a programului zilnic. În acest cadru, încurajăm copiii să-și exercite autonomia, stabilind, respectând și îmbunătățindu-și propriile reguli.
Dincolo de aparența sa ludică, jocul cu mingea într-un colț de curte sau șotronul reprezintă o explorare complexă a regulilor, relațiilor și emoțiilor care se creează între oameni. Copilul învață să gestioneze eșecul, să colaboreze și să improvizeze, dezvoltând abilități esențiale pentru adaptarea la viața socială. Deși jocurile tradiționale nu se regăsesc în topurile aplicațiilor educaționale moderne, ele rămân forme de învățare reziliente, adaptate și reinventate de-a lungul timpului. În simplitatea lor, ele ascund o bogăție de experiențe importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilăriei.
Referințe:
¹ Gray, P. (2011). The Decline of Play and the Rise of Psychopathology in Children and Adolescents. American Journal of Play, 3(4), 443-463.
² UNESCO. (2003). Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage. Paris.
³ Chawla, L. et al. (2014). Benefits of Nature Contact for Children. Journal of Planning Literature, 30(4), 433–452.
⁴ Runco, M. A. (2014). Creativity: Theories and Themes: Research, Development, and Practice. Elsevier.