Când inventezi o poveste împreună cu copilul tău, începeți de la o idee mică și ajungeți, fără să vă fi propus, într-o lume întreagă de cuvinte noi, modele și valori de viață, situații ipotetice. Cel mic dă direcția narațiunii, iar tu îl ghidezi prin întrebări. Tu vii cu acele pete de culoare în poveste, iar copilul decide ce se întâmplă mai departe. Și la gradinita Berceni Iepurașul Bocănilă inventăm zilnic povești împreuna cu copiii, fiindcă creativitatea este pentru noi unul din cele mai eficiente instrumente educative.
Dar această gândire narativă, chiar dacă pare o mică distracție, este de fapt un proces care antrenează cele mai importante abilități ale copilului: imaginația, exprimarea, vocabularul, empatia și gândirea logică. Iar rolul tău nu e să controlezi povestea, ci să o lași să se contureze spontan. Să fii prezent, atent și deschis la surprize din partea celui mic.
Cum dezvoltăm la gradinita Berceni gândirea narativă, inventând povești
Educatorii din gradinita Berceni constată zilnic impactul pozitiv al activităților narative asupra dezvoltării proceselor cognitive și a abilităților de exprimare ale copiilor. Observațiile empirice ale colegilor noștri sunt susținute de cercetări recente în domeniul psihopedagogiei, care evidențiază rolul esențial al jocului simbolic și al narațiunii în construcția schemelor mentale și în dezvoltarea competențelor lingvistice timpurii.
Atunci când tu și copilul tău inventați împreună o poveste, contribui activ la dezvoltarea competențelor lui narative. Îl ajuți să învețe cum să organizeze ideile și cum să structureze secvențee de acțiune. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii în educație timpurie Nicolopoulou și Trapp (2018), copiii care inventează și spun povești au un vocabular mai bogat și o înțelegere mai profundă a relațiilor cauzale din poveste¹. Cu alte cuvinte, ei învață că acțiunile au consecințe. Cei doi cercetători arată că acest tip de exercițiu stimulează funcțiile executive, respectiv abilitatea de planificarea și memoria de lucru, tocmai pentru că povestea are nevoie de coerență și de o construcție logică.
Mai mult, atunci când copilul își asumă rolul de povestitor, învață să-și organizeze gândurile și să construiască o linie narativă clară. Iar dacă tu îl susții activ, punându-i întrebări, completându-l, reacționând la povestea lui, atunci capacitatea lui narativă se îmbunătățește cu fiecare poveste nouă. Astfel, joaca de-a povestitorul devine un instrument complex de dezvoltare cognitivă.
Povestea ca spațiu sigur pentru exprimarea emoțiilor
Copilul nu îți spune întotdeauna direct ce simte. Mai degrabă el îți arată, prin intermediul personajului inventat, al finalului propus sau printr-un conflict pe care observi că îl tot repetă. Poveștile sunt, astfel, un canal de exprimare indirectă a emoțiilor și o formă de introspecție accesibilă vârstei lui.
Potrivit psihologului Stephen Snow, specializat în terapia prin artă, povestirea colaborativă îi ajută pe copii să-și construiască un spațiu simbolic în care se simt liberi să proiecteze frici, dorințe sau neînțelegeri². Acest proces este terapeutic nu doar pentru că oferă o descărcare emoțională, ci și pentru că te ajută să observi și să înțelegi stările copilului fără să-l pui să le verbalizeze direct.
Chiar și în cadrul activităților din gradinita Berceni a noastră, mulți copii se exprimă mai ușor prin intermediul personajelor decât în conversațiile directe cu educatorii. Prin inventarea de povești, copilul tău poate să transforme o emoție greu de gestionat într-un fir epic asupra căruia deține controlul. Dacă tu, ca părinte, rămâi atent la modul în care el își construiește povestea, vei înțelege mai bine ce îl preocupă și cum vede lumea înconjurătoare.
Jocul de rol și dezvoltarea narativă: strategii pentru co-crearea de povești
Nu e nevoie să fii scriitor ca să creezi o poveste. Trebuie doar să fii prezent. Așază-te lângă copilul tău, începeți cu o frază simplă („A fost odată un cățel care…”) și lăsați firul poveștii să curgă. Jocul de rol și improvizația narativă sunt modalități accesibile prin care copilul învață să creeze, să improvizeze și să exploreze idei fără teama că ar putea greși.
Un studiu publicat în Early Child Development and Care (2020) arată că participarea părinților la joaca de-a povestitorul stimulează inițiativa și flexibilitatea cognitivă a copiilor³. Mai exact, atunci când te implici activ, copilul se simte încurajat să preia conducerea, să dea turnuri surprinzătoare poveștilor și să-și asume diverse roluri, de la narator, la personaj, la creator de decoruri.
Poveștile pe care le inventăm pe loc în gradinita Berceni îi ajută neîndoielnic pe copii să-și îmbunătățească exprimarea de la o zi la alta. Colegii noștri educatori pornesc de la o imagine sau un obiect și-i lasă pe copii să construiască universuri noi, să dea o voce gândurilor și dorințelor lor.
Tot așa, povestirea colaborativă consolidează și legătura dintre tine și cel mic. Nu contează ce imaginați împreună, ci cum vă ascultați reciproc și cum reacționați la contribuția narativă a celuilalt. E un exercițiu de prezență și empatie simplu, care nu cere decât atenție și disponibilitate.
Poveștile inventate dezvoltă gândirea critică și capacitatea de soluționare a problemelor
O poveste bună are mereu un conflict. Un obstacol, o enigmă, o provocare. Iar felul în care copilul alege să rezolve aceste situații inventate este un indiciu valoros despre felul în care își exersează el gândirea critică. Când îl întrebi: „Ce ai face tu dacă ai fi în locul personajului?”, nu doar că-l implici, dar îl și provoci să găsească soluții la problemele personajului din poveste.
Cercetările realizate de specialiștii în educația timpurie Isbell și Exposito (2021) arată că inventarea de povești stimulează flexibilitatea în gândire, abilitățile analitice și încrederea în propriile decizii⁴. De fiecare dată când copilul tău vine cu o variantă alternativă, când îți propune o soluție surprinzătoare la un conflict din poveste sau când schimbă finalul, el își exersează exact acele mecanisme cognitive care îi vor fi utile în viața de adult.
La gradinita Berceni, îi întrebăm zilnic pe copiii la ce soluții alternative s-au gandit ei pentru conflictele din poveste, ce ar face dacă ar fi în locul personajelor, sau care cred ei ca ar fi consecințele acțiunilor personajelor. Este un antrenament pentru formularea de dileme morale, etice, care-i ajută să învețe asumarea responsabilității. Iar atunci când îi încurajăm să-și spună povestea cu voce tare, mai obținem un mic beneficiu: exprimarea clară și elocventă.
Imaginația se hrănește cu libertate și curiozitate. Când îi oferi copilului spațiu să inventeze, să gândească cu mintea lui și să se implice în narațiune, el acumulează. Învață să-și exprime ideile, să-și îmbunătățească gândirea laterală și să capete încredere în propria voce.
La gradinita Berceni Iepurașul Bocănilă, tratăm poveștile inventate de copii ca pe niște exerciții cât se poate de serioase de gândire critică și colaborare cu ceilalți colegi. Fiecare poveste pe care o inventăm alături de copii e o demonstrație de exprimare autentică. Și, uneori, un simplu „a fost odată” deschide drumuri mai interesante decât clasica lecție predată la tablă.
Referințe:
¹ Nicolopoulou, A., & Trapp, S. (2018). Narrative Interventions in Early Childhood Education. Review of Research in Education, 42(1), 252–277.
² Snow, S. (2016). Theoretical Approaches in Drama Therapy. Charles C. Thomas Publisher.
³ Mages, W. K. (2020). Adult Participation in Young Children’s Pretend Play and Storytelling: A Review. Early Child Development and Care, 190(5), 687–701.
⁴ Isbell, R., & Exposito, S. (2021). Storytelling and Critical Thinking: How Storytelling Helps Children Solve Problems. Creative Education Press.